Conform unui studiu recent al DTZ orasul Iasi detine un stoc de 142.000 de metri patrati de cladiri de birouri. Problema este granularizarea acestui stoc, pentru ca exista pana la zece cladiri de birouri care au suprafete inchiriabile de peste 5.000 de metri patrati de birouri, restul cladirilor avand suprafete totale de 500-2.000 de metri patrati.
Se prefigureaza deja trei zone mari de dezvoltare a viitoarelor cladirilor moderne de birouri:
- CBD (Central Business District): cladirile din zona Sf. Lazar, str.Palat, sos.Nationala, Splai Bahlui, in care circulatia si parcarile devin aglomerate.
- Zona de Vest – zona Pacurari si iesirea spre soseaua de centura, usor accesibila dinspre noile cartiere rezidentiale din zona metropolitana a Iasului.
- Zona Industriala de Est – care contine platformele Nicolina, Tesatura, Tester, Ispal, Terom si merge pana in Tatarasi si e ancorata de Universitatea Tehnica si campusul studentesc.
Dimensiunea redusa a majoritatii cladirilor de birouri din Iasi provine din faptul ca investiile s-au realizat fara o consultare prealabila a pietei, prin nivelul slab de finantare din sistemul bancar aflat in criza in perioada 2008-2011, prin lipsa de experienta a investitorilor, prin accesarea de fonduri europene care vin cu anumite limitari. Nu avem inca atat de multe afaceri de tip start-up pe care sa le putem tine in aceste cladiri. Valul care vine inspre noi este un val de giganti, un val care porneste de la 2.000 mp birouri in primul an de zile, dar care tinde spre 5.000- 10.000 mp pentru o singura companie, si aceea intr-o singura cladire.
Va fi nevoie de parcuri tehnologice cu 3-5 cladiri de birouri de minim 2.000 mp pe nivel si o suprafata inchiriabila de minim 10.000 mp fiecare, cu parcari generoase, bine conectate la transportul in comun, la piste de biciclete, toate proiectate de la bun inceput la standarde internationale de cladiri verzi (LEED, BREEAM etc.).
Pentru acest ultim aspect al cladirilor verzi va fi necesar un lobby la nivelul administratiei locale si regionale pentru adoptarea unor masuri de sprijin deja implementate cu success in alte orase (ex. Cluj-Napoca, Timisoara) cu suportul celor de la RoGBC (Consiliul Roman pentru cladiri verzi), care au o filiala in Iasi de la inceputul anului – RoGBC Moldova.
