Concluzii Raport privind gradul de cunoastere a conceptului de Cluster

grafic raport clusterAstazi am primit un Raport privind gradul actual de cunoaștere/implementare al conceptului de cluster în firmele din România.

Raportul este realizat de Vlăsceanu Cristina, studentă la doctorat, anul III, în cadrul Facultății de Management din Academia de Studii Economice București, sub îndrumarea coordonatorului prof. univ. dr. Popa Ion – decan al Facultății de Management.

Cred ca sunt relevante o serie de concluzii ale raportului de aproape 60 de pagini:

  • Ipoteza conform căreia în cadrul clusterelor se regăsesc prioritar start-up-uri și firme ajunse la maturitate (pe lângă universități, centre de cercetare, etc.) este confirmată și de faptul că în cadrul firmelor cu vechime între 1 și 3 ani se regăsește cel mai mare procent de firme membre ale unui cluster (25%), acestea fiind urmate de firmele cu o vechime de peste 8 ani (16,67%), pe ultimul loc aflându-se firmele cu o vechime de 4-8 ani (3.85%
  • Împărțirea firmelor membre ale unui cluster pe regiuni de dezvoltare, subliniază faptul că din punct de vedere al dezvoltării clusterelor pe primul loc se situează regiunea Vest (26,67%), pe locul 2 se situează la egalitate regiunea București-Ilfov și Nord-Est (20%), în timp ce în regiunea Sud-Muntenia nu a fost identificată nicio firmă ce aparține unui cluster, dintre firmele respondente.
  • Interesul cel mai mare cu privire la conceptul de cluster este arătat de către firmele (ce nu aparțin unui cluster) din Regiunea București-Ilfov, urmate de firmele din Regiunea Vest, pe ultimele locuri din punctul de vedere al interesul (respondenții neinteresați de acest concept – interes deloc sau scăzut) situându-se firmele din Sud-Est, Nord-Est și Centr
  • Majoritatea respondenților consideră că apartenența la un cluster poate genera oportunități suplimentare pentru firmă (70.27%), iar pe de altă parte faptul că doar un procent foarte mic (4.50%) consideră că apartenența la un cluster nu poate genera oportunități suplimentare
  • Situația în privința cunoașterii avantajelor de către respondenți reflectă faptul că 54.05% dintre aceștia cunosc avantajele apartenenței la un cluster de firme într-o oarecare măsură, destul de bine sau foarte bine, în timp ce 44.15% nu cunosc avantajele foarte bine sau chiar deloc
  • Principala caracteristică a clusterelor este concentrarea geografică a firmelor, universităților, centrelor de cercetare și a celorlalte entități din cadrul său, acest lucru fiind evidențiat și de graficul de mai sus care reprezintă repartiția firmelor care colaborează sau care au colaborat cu alte firme, universități, centre de cercetare din aceeași regiune. Regiunile care au înregistrat cele mai mari procente sunt cele care au cel mai mare potențial de dezvoltare, acest lucru fiind confirmat într-o oarecare măsură de repartiția firmelor respondente, ce au afirmat că fac parte dintr-un cluster, pe regiuni de dezvoltare.

Concluzia care se poate trage este aceea că respondenții nu știu sau nu sunt informați în legătură cu eforturile legislative pe care Guvernul și Parlamentul României le întreprind (aproximativ 60% dintre respondenți) pentru crearea și dezvoltarea de clustere, iar majoritatea celor care știu, consideră că sunt mediocre, proaste sau foarte proaste (aproximativ 30% dintre respondenți).

Acest lucru subliniază și faptul că executivul, prin agențiile de dezvoltare nu aplică programe coerente de informare asupra tuturor avantajelor și dezavantajelor, precum și asupra oportunităților suplimentare pe care apartenența la un cluster le poate genera.

Pentru a intra in posesia acestui raportul puteti trimite o cerere pe formularul de contact sau puteti lua legatura direct cu autoarea pe Linkedin: https://www.linkedin.com/pub/cristina-vlasceanu/25/587/86a

Important: Textul și imaginile prezentate în cadrul acestui document sunt incluse în cadrului tezei de doctorat: “Rețele de firme și clustere în România” – Autor: Vlăsceanu Cristina, teză susținută public pe 24 septembrie 2014.

Distribuie și tu:

PILA ȘI LAPTOPUL

Poate știți bancul cu rusul, americanul si românul care au primit provocarea să facă un avion primind doar piese de

RECOMANDATE

Articole similare

PILA ȘI LAPTOPUL

Poate știți bancul cu rusul, americanul si românul care au primit provocarea să facă un avion primind doar piese de tanc. Iar, românul creativ, singurul